Efecte nedorite – stress – informații utile pentru noi, femeile !…

    Femeile au, în prezent, mai multe de facut ca niciodată !

La serviciu, sărim peste prânz și facem ore suplimentare. Acasă, suntem responsabile de cea mai mare parte a muncii casnice și de îngrijirea copiilor. Și cine are grijă de părinți și socri atunci cand se îmbolnavesc?

    Noi le facem pe toate ! Rezultatul? Femeile sunt frecvent suprasolicitate și simt că pierd controlul. Stresul necontenit ne perturbă pacea interioara și ne afectează, de asemenea, sănătatea.
Pana la 40% dintre persoanele care lucrează consideră că resimt un stres ‘important’ la serviciu. Iar în cazul femeilor, stresul continuă și acasă. Cercetatorii au descoperit că, inclusiv femeile care obțin satisfacții profesionale mari au niveluri semnificativ mai crescute, ale hormonilor de stres în timpul și după serviciu, din cauza responsabilităților de acasă.
Stress-ulul și reacția organismului față de acesta, prezintă și aspecte favorabile. La urma urmei, poate că nu v-ați trezi dimineata dacă nu ar trebui să înfruntați, vreodată pericolul fizic, răspunsul la stres v-ar putea salva viața. Dar când stress-ulul devine cronic, poate afecta relațiile, poate perturba somnul odihnitor și chiar suprasolicita arterele. Consumul energetic necesar refacerii organismului este major. Astfel scade imunitatea organismului, ale cărei manifestări le putem observa prin apariția vulnerabilității în fața agenților patogeni (răceli repetate, afecțiuni diverse, boală majoră), creșterea/scăderea în greutate, modificări dese ale stărilor afective, modificări atitudinale și comportamentale
Lucrurile nu trebuie să se desfașoare astfel. Stresul nu este reprezentat de un termen-limită, un ambuteiaj sau de fiul adolescent si necooperant – este modul în care reactionați la mediu. De aceea, o femeie care vede o coadă lungă la un supermarket, poate simți că își pierde răbdarea, în timp ce alta se relaxează, pur și simplu și răsfoiește o revistă și așteaptă.
Organismul și stress-ul
Privind stress-ulul ca fiind nociv pentru psihic, luăm în considerare potentialul nociv al acestuia pentru corp. Efectele de ordin fizic ale stresului sunt profunde. În timpul perioadelor de stres, sistemul nervos declanseaza eliberarea hormonilor de stress: adrenalina, neorepinefrina si cortizonul. Ele stimulează, teoretic orice sistem din organism. De exemplu, determina trecerea glucidelor si lipidelor in fluxul sangvin pentru a furniza rapid energie. Tensiunea arteriala crește, iar pulsul se accelerează, pentru a stimula circulația sângelui către mușchii de la nivelul membrelor superioare și inferioare. Respiratța se amplifică, ceea ce furnizeaza musculaturii o cantitate mai mare de oxigen. Sângele coagulează mai ușor, ca prevenție în fața unor leziuni, iar transpirația crește, pentru a răci organismul, în această stare de activare.
Răspunsul la stress apare foarte rapid. Este proiectat pentru a vă salva viața în situații de urgență. O data ce pericolul a trecut, organismul revine treptat la starea normala.
In majoritatea zilelor, bineinteles, stress-ul nu reprezintă o amenințare de ordin fizic. Stress-ul poate fi determinat de presiunea timpului, diversitatea și greutatea responsabilitatilor. Efectele lui asupra organismului sunt de mare amploare și dificil de detectat.  Un studiu a descoperit că femeile care îngrijeau bolnavi de Alzheimer – ceea ce poate fi o misiune nonstop, epuizantă din punct de vedere emoțional – au raspuns imunitar mai slab, comparativ cu cele care ingrijeau alte persoane.
Depresia, care poate fi un răspuns major la stres, este considerată un factor de risc primar pentru boala cardiovasculară. Stress-ul crește tensiunea arterială, ceea ce lezeaza endoteliul arterial. În același timp, substanțele eliberate în timpul perioadelor de stress, cum ar fi acizii grași, sunt atrase în zona lezată a vaselor sangvine. Aceasta conduce la dezvoltarea placilor arterosclerotice, depozite de lipide (îngrășarea) care pot bloca fluxul, crește riscul de coagulare și poate produce un infarct miocardic. Lipidele se orientează, de asemenea, către zona taliei, în timpul stresului. Extremele emotionale suprimă producția de testosteron a organismului, hormon care ajută la controlul grăsimii abdominale. Cercetatorii au identificat zeci de simptome fizice asociate cu suprasolicitarea la stres. Acestea includ:
Astenie
Cefalee sau migrene frecvente
Răceli sau gripă, frecvente
Astm sau respirație șuierătoare
Tulburări de somn
Tensiune sau dureri musculare
Greață
Reducerea apetitului sexual
Căderea părului
Consum prea mic sau prea mare de alimente
Scopul acestui articol este de a promova informații preluate din articole diverse, preluate din internet ; forma, redactarea și completările (explicații nespecifice), îmi aparțin.