Efecte nedorite – stress – informații utile pentru noi, femeile !…

    Femeile au, în prezent, mai multe de facut ca niciodată !

La serviciu, sărim peste prânz și facem ore suplimentare. Acasă, suntem responsabile de cea mai mare parte a muncii casnice și de îngrijirea copiilor. Și cine are grijă de părinți și socri atunci cand se îmbolnavesc?

    Noi le facem pe toate ! Rezultatul? Femeile sunt frecvent suprasolicitate și simt că pierd controlul. Stresul necontenit ne perturbă pacea interioara și ne afectează, de asemenea, sănătatea.
Pana la 40% dintre persoanele care lucrează consideră că resimt un stres ‘important’ la serviciu. Iar în cazul femeilor, stresul continuă și acasă. Cercetatorii au descoperit că, inclusiv femeile care obțin satisfacții profesionale mari au niveluri semnificativ mai crescute, ale hormonilor de stres în timpul și după serviciu, din cauza responsabilităților de acasă.
Stress-ulul și reacția organismului față de acesta, prezintă și aspecte favorabile. La urma urmei, poate că nu v-ați trezi dimineata dacă nu ar trebui să înfruntați, vreodată pericolul fizic, răspunsul la stres v-ar putea salva viața. Dar când stress-ulul devine cronic, poate afecta relațiile, poate perturba somnul odihnitor și chiar suprasolicita arterele. Consumul energetic necesar refacerii organismului este major. Astfel scade imunitatea organismului, ale cărei manifestări le putem observa prin apariția vulnerabilității în fața agenților patogeni (răceli repetate, afecțiuni diverse, boală majoră), creșterea/scăderea în greutate, modificări dese ale stărilor afective, modificări atitudinale și comportamentale
Lucrurile nu trebuie să se desfașoare astfel. Stresul nu este reprezentat de un termen-limită, un ambuteiaj sau de fiul adolescent si necooperant – este modul în care reactionați la mediu. De aceea, o femeie care vede o coadă lungă la un supermarket, poate simți că își pierde răbdarea, în timp ce alta se relaxează, pur și simplu și răsfoiește o revistă și așteaptă.
Organismul și stress-ul
Privind stress-ulul ca fiind nociv pentru psihic, luăm în considerare potentialul nociv al acestuia pentru corp. Efectele de ordin fizic ale stresului sunt profunde. În timpul perioadelor de stres, sistemul nervos declanseaza eliberarea hormonilor de stress: adrenalina, neorepinefrina si cortizonul. Ele stimulează, teoretic orice sistem din organism. De exemplu, determina trecerea glucidelor si lipidelor in fluxul sangvin pentru a furniza rapid energie. Tensiunea arteriala crește, iar pulsul se accelerează, pentru a stimula circulația sângelui către mușchii de la nivelul membrelor superioare și inferioare. Respiratța se amplifică, ceea ce furnizeaza musculaturii o cantitate mai mare de oxigen. Sângele coagulează mai ușor, ca prevenție în fața unor leziuni, iar transpirația crește, pentru a răci organismul, în această stare de activare.
Răspunsul la stress apare foarte rapid. Este proiectat pentru a vă salva viața în situații de urgență. O data ce pericolul a trecut, organismul revine treptat la starea normala.
In majoritatea zilelor, bineinteles, stress-ul nu reprezintă o amenințare de ordin fizic. Stress-ul poate fi determinat de presiunea timpului, diversitatea și greutatea responsabilitatilor. Efectele lui asupra organismului sunt de mare amploare și dificil de detectat.  Un studiu a descoperit că femeile care îngrijeau bolnavi de Alzheimer – ceea ce poate fi o misiune nonstop, epuizantă din punct de vedere emoțional – au raspuns imunitar mai slab, comparativ cu cele care ingrijeau alte persoane.
Depresia, care poate fi un răspuns major la stres, este considerată un factor de risc primar pentru boala cardiovasculară. Stress-ul crește tensiunea arterială, ceea ce lezeaza endoteliul arterial. În același timp, substanțele eliberate în timpul perioadelor de stress, cum ar fi acizii grași, sunt atrase în zona lezată a vaselor sangvine. Aceasta conduce la dezvoltarea placilor arterosclerotice, depozite de lipide (îngrășarea) care pot bloca fluxul, crește riscul de coagulare și poate produce un infarct miocardic. Lipidele se orientează, de asemenea, către zona taliei, în timpul stresului. Extremele emotionale suprimă producția de testosteron a organismului, hormon care ajută la controlul grăsimii abdominale. Cercetatorii au identificat zeci de simptome fizice asociate cu suprasolicitarea la stres. Acestea includ:
Astenie
Cefalee sau migrene frecvente
Răceli sau gripă, frecvente
Astm sau respirație șuierătoare
Tulburări de somn
Tensiune sau dureri musculare
Greață
Reducerea apetitului sexual
Căderea părului
Consum prea mic sau prea mare de alimente
Scopul acestui articol este de a promova informații preluate din articole diverse, preluate din internet ; forma, redactarea și completările (explicații nespecifice), îmi aparțin.

Stress-ul : STADII, CARACTERISTICI , IMPLICAȚII PSIHICE

     Stress-ul, reprezintă sindromul de adaptare pe care individul îl realizează în urma agresiunilor mediului; ansamblu care cuprinde încordare, tensiune, constrângere, forță, solicitare, tensiune, mobbing (NT-se stânge,se adună,se îmbulzește).

    Pornind de la conceptul de stres, menționăm că termenul aparține lui Hans Hugo Bruno Selye care consideră că stresul se leagă de sindromul de adaptare, reacția la stress pe care individul o realizează în urma agresiunilor mediului. Hans Selye definește stress-ulul ca ansamblu de reacții al organismului uman față de acțiunea externă a unor agenți cauzali (fizici, chimici, biologici și psihici) constând în modificări morfo-funcționale, cel mai adesea endocrine. În cazul în care agentul stresor are o acțiune de durată, vorbim de sindromul general de adaptare care presupune o evoluție stadială.

     STADII  (identificate și definite clinic) :
     Primul stadiul este cel al reacțiilor de alarmă și are două subetape:
faza de șoc, când pot apărea hipertensiune și hipotermie.
faza de contrașoc, când organismul individului realizează o contracarare a simptomelor din faza de șoc și are la bază răspunsuri de tip endocrin. Acest stadiu este caracteristic perioadei copilăriei când rezistența biologică este foarte scăzută.
Stadiul al doilea este cel de rezistență specifică (revenire), când după primul contact cu agentul stresor organismul se adaptează, comportamentul individului fiind aparent normal, persistând modificări specifice stadiului anterior, în special de la faza de contrașoc. În plan ontogenetic, acest stadiu corespunde maturității, când individul are o rezistență bună, fiind posibilă adaptarea la aproape orice tip de stres din mediu.
Stadiul al treilea este cel de epuizare (aparține în special bătrâneții, dar nu numai: traume de pierdere) când scad aproape toate resursele adaptative ale organismului. Adaptarea nu se mai menține din cauza scăderii reacțiilor de tip vegetativ (Care indică natura proceselor fiziologice ce se petrec în afara controlului voluntar și se realizează într-un sector special al sistemului nervos central (supus controlului și conducerii scoarței). Apar vădit consecințele negative ale acțiunii îndelungate a acestor mecanisme neurovegetative.

CARACTERISTICILE stresului:
Orice tip de stres apare pe fondul adaptării permanente a organismului la mediu când se poate produce un dezechilibru marcant între solicitările mediului și posibilitățile de răspuns reale ale individului. Adaptarea presupune păstrarea integrității organismului care este în permanență amenințată de agenții stresori de toate tipurile. În plus adaptarea presupune realizarea unui echilibru dinamic cu mediul. Stresul apare în momentul când acest echilibru al adaptării se perturbă. Această perturbare este reversibilă.
Stresul reprezintă, după Landy, un dezechilibru intens perceput subiectiv de către individ între cerințele organismului și ale mediului și posibilitățile de răspuns individuale.
În funcție de natura agentului stresor, stresul poate fi psihic, fizic, chimic și biologic. În funcție de numărul persoanelor afectate, stresul poate fi individual sau colectiv.

STRESS-UL  PSIHIC
Paul Frasse definește stresul psihic ca totalitatea conflictelor personale sau sociale ale individului care nu-și găsesc soluția pe moment.
Mihai Golu definește stresul psihic ca stare de tensiune, încordare sau disconfort, determinată de agenți afectogeni cu semnificație negativă, stare de frustrare (reprimare) a unor trebuințe, dorințe sau aspirații.
Stresul psihic are un dublu caracter: primar și secundar. Caracterul primar vorbește despre stres ca rezultat al unei agresiuni recepționată direct în plan psihic. Caracterul secundar vorbește despre stres ca reacție de conștientizare în plan psihic a unui stres fizic, căruia individul îi acordă o semnificație de realipula (realimentare, reacumulare).
      Caracteristicile stresului psihicAgenții stresori psihici sunt: stimulii verbali (inclusiv cei care aparțin limbajului interior) care sunt vehiculați pe căi nervoase la cortex (creier). Aceștia se diferențiază total de celelalte categorii de agenți stresori din cauza semnificației lor, pentru individ ei având caracter potențial de a produce stres psihic. Acest caracter potențial este validat de semnificația cu care îl investește individul. Unul și același agent stresor psihic, în afară de faptul că nu produce stres psihic la toți indivizii, nu produce stres psihic de fiecare dată la același individ. Acest lucru este condiționat de dispozițiile de moment ale individului și de semnificația pe care o acordă în acel moment individul. Apariția și amploarea stresului psihic depind mult de caracterele genetice ale individului (caractere cognitive, voliționale, motivaționale și afective).
Vulnerabilitatea psihică la stres este constituțională sau dobândită. Vulnerabilitatea psihică este o trăsătură proprie doar anumitor persoane și se manifestă prin reacționare ușoară, prin stare de stres psihic, la o gamă largă de agenți stresori.
Situații generatoare de stres psihic:
• existența unor circumstanțe neobișnuite pentru individ care îl surprind pe acesta nepregătit pentru a le face față.
• semnificația unui eveniment.
• angajarea individului într-o acțiune sau relație exagerată.
• particularitățile contextului social.
• lipsa condițiilor interne.
• modul subiectiv de a percepe solicitările mediului.
• subsolicitare / suprasolicitare.
• situațiile conflictuale existente în familie, profesie sau la nivel intelectual.
• criza de timp.
• izolarea.
• apariția unui obstacol fizic sau psihic în calea unui scop care duce la frustrare.
• situații perturbatoare cauzate de agenți fizici (zgomote, vibrații, fluctuații de temperatură).
Există două forme speciale de stres (Selye): distress și eustress. Distress-ul implică toate tipurile de stres enumerate (stresul obișnuit). Eustress-ul este starea de stres specială care este validată prin anumite reacții endocrine specifice. Se diferențiază de distress prin:
• natura agenților stresori (eustress – stimuli plăcuți ai ambianței, trăirile plăcute ale individului).
• consecințele acțiunii agenților stresori care de cele mai multe ori sunt plăcute.
• în plus față de distress, eustress-ul are implică și stres fizic.
Agenții stresori ai stresului psihic au următoarele caracteristici: caracter potențial stresant (generează stres psihic doar în anumite condiții), caracter de amenințare permanentă pentru individ și caracter negativ al consecințelor agenților stresori. Există două categorii de agenți stresori: unii care acționează pe calea celui de-al doilea sistem de semnalizare (agenții psihogeni) și stimulii senzoriali externi, care devin agenți stresori psihici veritabili atunci când bombardează repetat scoarța cerebrală și când au intensitate peste medie.
Parametrii de acțiune ai unui agent stresor: intensitate, durată, repetabilitate, noutate și bruschețe. Asupra individului acționează constelații de agenți stresanți. Clasificarea agenților stresori:
• în funcție de numărul lor, ei sunt: unici și multiplii.
• în funcție de asociere, ei sunt: conglomerați și configurați.
• în funcție de dominanța acțiunii, ei sunt: principali și secundari.
• în funcție de numărul indivizilor afectați, ei sunt: agenți stresori cu semnificație strict individuală, colectivă și generală.
• în funcție de natura lor, ei sunt: fizici (sonori, luminoși etc), chimici, biologici, psihologici.

Acest articol este preluat (din publicațiile găsite pe net) și modificat pentru a fi mai accesibil persoanelor fără pregătire specifică (medicină, psihologie) și care are ca scop popularizarea informațiilor cu privire la acest concept, des utilizat în limbajul cotidian.

DISCERNĂMÂNT vs. DISCREPANȚĂ

… Ușurința de a-i judeca pe ceilalți !

Două evenimente, din viața personală, m-au condus la eleborarea acestui articol.
Acum câteva zile am avut o discuție cu o persoană adultă, care a suferit de o boală (anevrism cerebral), care l-a obligat să suporte o intervenție chirurgicală, în urma căreia a rămas cu sechele. Deși știam de afecțiunea care l-a adus în situația de a nu mai avea o viață nomală, am răspuns cu implicare emoțională, comportamentului lui, ușor infantil : am răspuns pe un ton ridicat ! … Ca apoi, după plecarea lui, să emit aprecieri (l-am judecat, de fapt) la adresa comportamentului lui și a efectelor pe care le-ar putea genera, din punct de vedere, social. Eram convinsă că am dreptate !…

        Ca, imediat a doua zi, să văd un film, a cărui temă, m-a convins că NU am dreptate. Pe scurt: titlul filmului este: My idiot brother (2011, cu Paul Rudd), în schimb povestea este a unui personaj extrem de sincer, direct și sensibil, puternic atașat afectiv de surorile și de mama lor, care trece, la un moment dat, printr-o serie de evenimente traumatizante, tocmai datorită sincerității lui, excesive. Faptul că nu-și manifestă direct emoțiile decât în finalul filmului , îl duce spre o situație, ușor paradoxală: ajunge să se pedepsească, tocmai pentru a transmite, indirect, familiei, stările emoționale care l-au afectat.Este un film despre dragostea necondiționată a omului pentru câinele său, dar și pentru familia lui. Merită văzut!
Duritatea cu care am reacționat în discuția cu persoana, prezentată în primul eveniment,m-a determinat să îmi pun întrebări, la care să găsesc răspunsuri… Răspunsuri care să mă poată ajuta în a mă cunoaște.
Primul răspuns este legat de întrebarea : De ce am reacționat și nu am acționat, doar? Bună întrebare, nu ? După părerea mea, a reacționa înseamnă a răspunde, într-un anumit fel, la un stimul exterior. A replica și/sau a riposta, sunt sinonimele care m-au determinat să mă gândesc la faptul că, personal, m-am confruntat cu o situație conflictuală (generatoare de conflict interior sau/și exterior). Cu alte cuvinte, eram gata să acționez cu violență. Pe de altă parte, a acționa, pentru mine, înseamă a face ceva să funcționeze ; a pune în mișcare un mecanism. In concluzie, m-am confruntat cu două emoții, una distructivă-generatoare de conflict, și una constructivă, generatoare de mișcare.
Al doilea răspuns este legat de întrebarea : De ce l-am judecat și l-am etichetat, atât de ușor, pe cel care m-a provocat ? Sincer, cred că m-am simțit atacată și am ripostat !…Oare, de ce am avut sentimentul că sunt atacată? Poate fi vorba despre propria percepție, inconștientă, că sunt înfruntată de o persoană inferioară mie? Cine îmi dă dreptul de a evalua persoana din fața mea, ca fiindu-mi inferioară ? Oare, propriul comportament ascunde un complex de inferioritate, în spatele unei atitudini de superioritate ?…Și uite așa, de la o întrebare la alta am descoperit : că, personal, nu îmi convine ideea de a avea un complex de inferioritate, deci atitudinea de superioritate nu este justificată și totul se rezumă la percepția personală, cu privire la stimului exterior !
Și ca să definesc tot acest proces de gândire (rațiune),în folos personal, m-aș putea rezuma la două concepte : INTROSPECȚIE și GÂNDIRE POZITIVĂ .
De obicei și cu mare ușurință, reacționăm inconștient ! Asta nu ar fi o așa de mare problemă, dar oare apelăm și la introspecție ?
         De câte ori ne punem întrebări referitoare la comportamentul nostru ?
         Ce efecte poate genera, comportamentul personal, în comportamentul celor apropiați?
Dar mai ales, care este cauza pentru care ne permitem, de cele mai multe ori, să reacționăm inconștient ? Spun ne permitem de cele mai multe ori, pentru că există și situații în care și avem suficientă răbdare cu noi înșine și cu ceilalți, ascultăm apoi acționăm. Această atitudine, ne poate ajuta să evaluăm, cu DISCERNĂMÂNT, o situație și să decidem ce alegem, iar alegerile pe care le facem ne AJUTĂ, NU ne ÎNCURCĂ ! Nu putem fi puși în situația de a aplana un conflict, a ne justifica sau a repara un rău, deja făcut…Nu suntem siliți să ne confruntăm cu DISCREPANȚE majore (sau minore), deteminate din exterior ! Și așa vedem și citim destul în mass-media, despre discrepanțe comportamentale, în politică !
De ce să ne stresăm mai mult! De ce să ajungem în situația de a-i stresa pe alții ? Nu am putea preveni ? … Și totuși, NU mă aștept la un RĂSPUNS din partea altora, când mie însămi, îmi este greu să apelez la introspecție, ca să nu mă auto-stresez !
În final, pentru a nu lăsa deschisă o polemică referitoare la cei doi termeni, de la care am pornit (în acest demers literar), vă invit să căutați, dacă sunteți interesați, pe internet sau în cărți, articole cu teme referitoare la discernământ și discrepanță, doi termeni care, din punct de vedere lingvistic, sunt antagonici, dar în comportamentul și atitudinile afișate, ajung să fie sinonime !
Vă invit la să apelați la auto-introspecție, chiar dacă, de cele mai multe ori aveți senzația că nu vă mai ajunge timpul

S-ar putea să aveți o surpriză plăcută, cine știe !

Depresia – TIPURI SI SIMPTOME

De-a lungul timpului, în discuțiile purtate cu diverse persoane care m-au contactat on-line sau prin diverse site-uri de socializare, am remarcat un interes crescut legat de simptomatologia DEPRESIEI.

Interesul există, dar nimeni nu-și pune problema prevenției !

De ce să ajungem într-o stare depresivă, câd putem să prevenim instalarea, printr-o atenție mare acordată semnalelor, pe care corpul nostru ni le transmite !

Articol preluat :http://www.depresiv.ro/depresie-de-la-a-la-z/simptomele-depresiei/

Principalele simptome inregistrate de o persoana care sufera de depresie sunt:

1. Stare depresivă (simptom major) :

Cele mai comune simptome includ:

  • Tristete, melancolie sau, in unele cazuri lipsa unui raspuns emotional (lipsa sentimentelor)
  • Sentimente de inutilitate, descurajare, pesimism: “totul va esua sau este sortit esecului”
  • Neajutorare : “nimeni si nimic nu ma poate ajuta”
  • Nefolositor, fara valoare : depresivul simte ca este nevaloros si neimportant

Starea depresiva este prezenta in majoritatea timpului, de-a lungul intregii zile, cu mici variatii.

De asemenea se constata o variatie diurna a dispozitiei : stare depresiva accentuata dimineata si ameliorata de-a lungul zilei

Pierderea interesului si a placerii pentru activitati care inainte erau apreciate (simptom major)

Cum afecteaza depresia calitatea vietii tale si a celor din jur?

SOMN:

 Insomnie: adormi cu greutate, te trezesti deseori in timpul noptii sau te trezesti dimineata si nu mai poti sa adormi. Toate astea conduc la o stare continua de oboseala.

–  Hipersomnie: iti e somn tot timpul si se intampla sa atipesti deseori in timpul zilei, de multe ori in momente nepotrivite. Te trezesti foarte greu dimineata, cu o stare de iritabilitate, obosit, confuz si lipsit de energie.

 INTERES/PLACERE:

 –  Depresia te poate face sa iti pierzi interesul sau placerea pe care ar fi trebuit sa le simti facand activitatile preferate (acest fenomen este cunoscut sub numele de anhedonie).

 SENTIMENT DE VINOVATIE EXCESIVA: 

 –  Tot ceea ce ti se intampla rau tie sau celor din jurul tau consideri ca este din vina ta.

LIPSA DE ENERGIE:

–  Ai o stare continua de epuizare si oboseala fizica. Nu mai gasesti energie nici chiar pentru cele mai simple activitati sau cele care ar trebui sa iti produca placere.

 CONCENTRARE SCAZUTA:

 –  Nu te poti concentra pe activitatile zilnice, de rutina, asa cum o faceai inainte. Nici cu atentia nu mai stai bine.

 VARIATIILE APETITULUI:

–  Lipsa poftei de mancare: Nu mai ai pofta de mancare, nici macar de preparatele care iti placeau inainte

–  Alimentare excesiva: Mananci din ce in ce mai mult, din inertie si nu neaparat din placere.

 ACTIVITATE PSIHOMOTORIE:

 – Agitatie: esti agitat fara un motiv exact.

 Lentoare: esti inactiv, incapabil sa reactionezi fizic la evenimentele inconjuratoare.

 SUICID:

 –  Ai ganduri, planuri si uneori chiar tentative de a-ti lua viata.

1.     Stare depresiva

Cele mai comune simptome includ:

  • Tristete, melancolie sau, in unele cazuri lipsa unui raspuns emotional (lipsa sentimentelor)
  • Sentimente de inutilitate, descurajare, pesimism: “totul va esua sau este sortit esecului”
  • Neajutorare : “nimeni si nimic nu ma poate ajuta”
  • Nefolositor, fara valoare : depresivul simte ca este nevaloros si neimportant

Starea depresiva este prezenta in majoritatea timpului, de-a lungul intregii zile, cu mici variatii.

De asemenea se constata o variatie diurna a dispozitiei : stare depresiva accentuata dimineata si ameliorata de-a lungul zilei

2.     Pierderea interesului si a placerii pentru activitati care inainte erau apreciate

Acesta este un simptom prezent in majoritatea cazurilor de depresie.

ANHEDONIA

Aceasta presupune incapacitatea persoanei depresive de a experimenta emotii placute, extrase din activitati si evenimente zilnice precum: mancatul, realizarea unui sport, interactiune sociala sau activitate sexuala (reducerea interesului si dorintei sexuale).

Persoanele cu depresie nu mai sunt interesate de vechile pasiuni (“nu le mai pasa”) sau nu mai simt nicio placer inpracticarea acestora.

RETRAGERE DIN ACTIVITATEA SOCIALA SI NEGLIJAREA RELATIILOR

Exemplu: un jucator de volei ajunge sa nu mai vrea sa joace; un copil caruia ii place fotbalul incepe sa caute scuze pentru a nu mai juca sportul preferat inainte de episodul depresiv

3.     Schimbari ale apetitului

90% dintre pacientii diagnosticati cu depresie prezinta o pierdere a apetitului:

– Pierderea interesului fata de mancare

– Mancarea pare ca nu are vreun gust

– Au sentimentul ca se forteaza sa manance

In acest caz apare un comportament de reducere a portiilor de mancare zilnice si o variatie destul de evidenta a greutatii corporale.

Cresterea apetitului in cazul depresiei este un comportament anormal. Acest simptom apare in principal in cazul depresiei sezoniere.

 4.     Dereglarea somnului

 Problemele legate de somn apar la 70 – 90 % dintre pacientii care sufera de depresie.

O manifestare tipica este insomnia.

In acest caz putem sa vorbim despre mai multe tipuri de insomnie :

Insomnia terminala : trezirea devreme, la 3-4 dimineata, fara posibilitatea reluarii somnului

Insomnia de mijloc : presupune trezirea in mijlocul noptii

Insomnia timpurie : apare atunci cand depresia este asociata si cu anxietatea si presupune dificultatea in a adormi, la inceputul noptii

Toate acestea duc la stare de epuizare fizica in timpul zilei si la tendinta de a atipi.

O alta manifestare de dereglare a somnului este hipersomnia sau somnul indelungat, un simptom atipic, destul de rar intalnit la pacientii cu depresie.

5.     Lentoare psihomotorie

Pe langa starea depresiva, anxietate si insomnie, un alt simptom important al depresiei este lentoarea psihomotorie.

Aceasta presupune o lentoare a gesturilor, a miscarilor si a mersului. De asemenea include si dificultate in concentrare, citire si chiar urmarire a unui program la televizor.

Exista diferite intensitati ale retardului psihomotor, iar consecintele acestui simptom duc la :

  • Dificultate in inceperea unei activitati
  • Activitatile de rutina sunt realizate cu efort
  • Incetarea activitatii la locul de munca
  • Petrecerea majoritatii timpului in pat

La 75% dintre pacienti, lentuarea nu se aplica strict la activitati fizice, motiv pentru care vorbim si despre :

Retard Psihic

  • Incetinire a capacitatii de comunicare
  • Probleme in mentinerea atentiei si de memorie
  • Dificultate sporita in luarea deciziilor si in concentrare
  • Incapabilitatea de a citi si de a merge la serviciu

Retard Motor

  • Incetinire a gesturilor, miscarilor si a mersului

6.     Agitatie psihomotorie

Agitatia psihomotorie este inregistrata in 25% dintre cazurile de depresie.

Aceasta se manifesta prin:

  • Activitate psihomotorie crescuta insa fara eficienta
  • Agitatie psihica: persoana depresiva vorbeste foarte rapid
  • Agitatie motorie: agitatie, incapacitatea de a se aseza intr-un loc, dorinta de a se misca haotic “de colo, colo”

Unii specialisti psihiatri afirma ca agitatia psihomotorie este mult mai frecventa la femeile trecute de menopauza.

 7.     Scaderea energiei, oboseala si epuizare fizica

Scaderea energiei, oboseala si epuizarea fizica sunt simptome extrem de frecvent intalnite la pacientii cu depresie. Este vorba despre o epuizare fizica neasociata unei activitati fizice extenuante. In cazul persoanelor diagnosticate cu depresie, chiar si cea mai mica sarcina ce trebuie indeplinita, necesita un efort crescut, eficienta fiind insa redusa.

Exemplu : Spalatul si imbracatul dimineata sunt activitati extenuante pentru un depresiv si necesita un timp dublu de indeplinire.

8.     Senzatia de inutilitate si vina

Persoanele depresive deseori interpreteaza gresit evenimente zilnice cu caracter neutru, ca dovezi ale defectelor personale si au un exagerat simt al responsabilitatii fata de aceste evenimente.

Exemplu: un agent imobiliar se auto-invinovateste pentru lipsa vanzarilor, desi contextul economic a dus la o prabusire a pietei imobiliare, astfel incat niciun agent imobiliar nu mai inregistreaza vanzari.

Acest simptom include si o evaluare nerealista a propriei valori si invinovatirea pentru mici esecuri din trecut.

Persoana depresiva poate chiar sa aiba sentimentul ca a facut ceva atat de rau incat trebuie pedepsita. Acest sentiment de vina poate chiar sa capete proportii uriase, precum invinuirea personala pentru foametea mondiala.

 9.     Scaderea capacitatii de concentrare si de procesare a informatiilor si nehotarare

Unui depresiv ii este cu usurinta distrasa atentia de la o activitate pe care o desfasoara. De asemenea acesta are mari probleme si in memorarea unor informatii sau a unor evenimente. 

10.    Ganduri recurente de moarte sau suicid

Evolutia gandurilor unei persoane care sufera de depresie poate trece de la: „Mi-as dori sa pot sa dorm”, la „Mi-as dori sa sufar de o boala severa”, pana la „Mi-as dori sa mor” sau chiar „Vreau sa ma sinucid”.

In astfel de cazuri gandurile legate de moarte sunt frecvente, la fel si planurile pentru comiterea suicidului.

Gandurile de suicid apar la aproximativ 80% dintre pacientii cu depresie !

In cazul femeilor, cea mai intalnita metoda de suicid o consta ingerarea de medicamente, in timp ce in cazul barbatilor, tentativele sunt mult mai traumatizante – suicid prin spanzurare sau impuscare.

 Riscul de sinucidere este mai mare in cazul pacientilor cu :

–          Un istoric de incercari de suicid

–          Istoric in familie, de sinucidere

–          Obicei de abuz de substante

 Perioada cu risc crescut de suicid :

In timpul tratamentului initial, pana la obtinerea efectelor dorite, de energizare si motivatie

Riscul de sinucidere la pacientii cu depresie este cu 30% mai mare decat la restul populatiei.

Aproximativ 15% dintre pacientii cu depresie severa ajung la deces prin sinucidere !

 STIATI CA :

Anual, la nivel mondial se inregistreaza 820.000  de sinucideri cauzate de tulburarea depresiva?

Prin comparatie, malaria – ucigasul nr. 1 mondial, provoaca 920.000 de decese anual.

Doua cifre infricosator de apropiate care vin sa demonstreze importanta tratarii tulburarii depresive!

ALTE SIMPTOME ASOCIATE DEPRESIEI

 ANXIETATEA

Anxietatea este o teama fara o explicatie sau un motiv exact. Consecintele anxietatii includ : iritabilitate, dereglari ale somnului si neastampar, neliniste.

De asemenea anxietatea se manifesta si somatic prin : palpitatii, nod in gat, tremur al corpului

 PROBLEMELE SOMATICE

 Probleme somatice sunt simptome frecvente ale depresiei, acestea fiind uneori chiar primele simptome de care persoanele depresive se plang.

Epuizare: psihica si fizica

Dureri: de cap, spate, muschi

Tulburari gastrointestinale: ameteala, diaree, constipatie, dureri de stomac

Simptome genitale: disfunctii erectile, lipsa orgasmului sau a menstruatiei

Palpitatii ale inimii

Senzatie de furnicaturi sau arsuri in corp

Depresia majoră include 

  –  Simptome fizice – schimbare a apetitului si a greutatii; probleme legate de somn, oboseala, pierdere a energiei, probleme somatice si durere

–  Simptome emotionale – stare depresiva, sentiment de vinovatiei si inutilitate, scaderea placerii si a intereului, anxietate

–  Simptome cognitive – dificultate in gandire, concentrare sau luare a deciziilor; schimbare a activitatii psihomotorii; ganduri recurente de moarte si suicid

 

Teme – Grup dezbateri-suport

1. Marte – Venus : contrariile se atrag, dar pot să se și ciocneacă ;

2. Influențe ale membrilor familiei de bază, și armonizarea acestora în cuplu ;

3. Copiii – oglinda cuplului conjugal : relațiile parentale și cum influențează ele relația de cuplu ;

4. Factori stresanți ce afectează relația de cuplu (traume fizice și emoționale, boli, accidente, serviciul) ;

5. Comportamente dezirabile vs.indezirabile (egoism, narcisism, orgolii);

6. Alte tipuri de influențe resimțite de partenerii de cuplu: culturale, profesionale, sociale;

7. Comunicarea în cuplu : Motivarea partenerului și stabilirea obiectivelor în cuplu ;

8. Comunicarea în cuplu : Negocierea, consensul și compromisul în cuplu ;

9. Comunicarea în cuplu : Confidențialitatea, loialitatea, minciunile și intimitatea, cuplului ;

10. Conflictul și rezolvarea acestuia, în cuplu : Echilibru, dezechilibru și ruptura cuplului .


Lege cauzei și a efectului

Suntem produsul alegerilor personale !... Chiar dacă ne place sau nu !…

Dar de cele mai multe ori NU ne PLACE ! Atunci ce facem ? Cum acționăm ?…Încercăm să aruncăm vina asupra altora (de obicei, asupra celor apropiați), cei care ne iubesc și încearcă să ne înțeleagă și să ne ajute. Obicei care poate deveni o permanență în comportament și atitudine, vis-a-vis de noi înșine și de cei apropiați. Atunci avem senzația că ne simțim bine…Dar oare așa este ?…Cu siguranță așa este, dar doar pe moment! Doar atât, și nimic mai mult !…În viitorul apropiat, sau mai îndepărtat, ne vom contrunta din nou cu emoțiile noastre. Și atunci ce vom face ? Ce știm mai bine: să aruncăm vina asupra celorlalți…Și astfel dezvoltăm un mecanism de apărare, care are avantajul că ne conferă SIGURANȚĂ. Ne simțim confortabil și repetăm, ori de câte ori putem, această manevră, doar pentru faptul că ne simțim bine, pe moment

Astfel creem, fără să ne dăm seama, un automatism comportamental (prin atitudini repetate, care ne conferă o stabilitate de moment).

Legea CAUZEI și a EFECTULUI, în accepțiunea lui Brian Tracy, s-ar enunța astfel: „Totul se întâmplă cu un motiv. Pentru fiecare cauză există un efect, iar fiecare efect are o anumită cauză sau anumite cauze, indiferent dacă le cunoașteți sau nu. Nu se petrece nimic accidental.” Explicația dată de domnia sa, este următoarea: „Puteți obține orice, în viață, dacă veți decide, mai întâi, exact ce doriți și după aceea, veți face ceea ce au făcut alții, care au obținut acel lucru.”

Astfel această lege ne aduce în vedere faptul că există cauze specifice pentru sănătate și fericire, dar și pentru boală și nefericire, în aceeași măsură. Trebuie să aflăm cauzele și astfel putem repeta sau anula efectele dorite sau nedorite…

Toți știm că vom culege ceea ce semănăm !…Dacă ne-am putea imagina că gândurile noastre ar putea fi cauze și sțările pe care le trăim ar putea fi efecte, am putea să acceptăm faptul că la baza stuațiilor prin care trecem, se află un gând anume sau un set de gânduri care ne generează emoții (constructive sau distructive). La rândul lor, emoțiile ne generează propriile dispoziții, care în timp devin sentimente. Cu alte cuvinte, îndrăznesc să afirm următoarele : dacă avem puterea de a ne schimba calitatea gândurilor, implicit avem puterea de a ne schimba calitatea vieții. Dacă semănați cauze corecte, veți culege efectele dorite ! Puterea stă în noi !

Întotdeauna veți primi de la viață, ceea ce ați pus în ea !… Voi sunteți cei care controlați ceea ce puneți în ea !

 

“REINVENTEAZĂ-TE și GÂNEȘTE POZITIV ! „

Tema : “Dezvoltarea capacității personale de a CREEA, prin bucuria de a
te juca ; prin identificarea, gestionarea și integrarea emoțiilor
pozitive, detrimentul emoțiilor negative”

 

Obiective generale :
• Redescoperirea forței interioare – “starea de bine „ – care acționează ca un motor al capacității creative
• Manifestarea prin joc
• Autocunoaștere

Grup țintă :
• 8 – 12 persoane ;
• Varsta : 24 – 54 ani;
• Programul se adresează deopotrivă angajaților si/sau angajatorilor ;
• Programul :- poate fi adaptat, în funcție de profilul, scopurile și interesele companiei;
– poate fi extins, la cerere, cu module de brainstorming,
având o temă specifică, clar definită.

Structură : 2 module a câte 4 ore fiecare
Locație : sediul firmei care achiziționează pachetul ;
Neutră – în cazul persoanelor independente, care
doresc să urmeze un program de auto-cu-
noaștere.

Training competente de comunicare

Imagine

Training  îmbunătățire competente de comunicare

Tema : “Elaborarea unui program de pregatire a resursei umane, in
vederea dezvoltarii si consolidarii competentelor de comu-
nicare „

Obiective formare :
• Beneficiarii vor fi capabili sa identifice si sa localizeze efectele stress-ului, in forma lor de manifestare psiho-somatica ;
• Beneficiarii vor fi capabili sa gaseasca metode de diminuare a efectelor stress-ului, care vor conduce spre o imbunatatire a formelor de comunicare cu clientii

Durata : programul poate fi adaptat pentru 8 , 16 și 20 ore (funcție de scopul și specificațiile organizației (companiei)

Grup țintă :
– mixt
– vârste cuprinse între : 25-40 ani ; 40-60 ani;
– domenii profesionale similare sau conexe

Scop program: Am ales, pe langa un bogat material teoretic, aplicatii care permit cursantilor sa se relaxeze, sa identifice si sa detensioneze eventualele conflicte interioare. Astfel se creeaza premisa unei imbunatatiri a comunicarii cu sinele si cu viitorii interlocutori. De altfel, vor avea posibilitatea de a invata metode practice de gestionare a stress-ului in perioade mai dificile, posibl a se produce in viata profesionala si in cea privata.

Despre „Succesul în viață” – cu Brian Tracy – deprinderi și strategii

Cele 7 componente ale succesului…

Multe dintre persoanele întâlnite, și-au pus problema succesului în viață…Pentru alții poate deveni o obsesie, care nu face decât să blocheze accesul la succes al persoanei în cauză…Dar câți dintre noi și-au pus intrebarea: ” Cum aș putea defini EU defini succesul și care ar putea fi componentele acestuia, după părerea mea ?”…

Una dintre cărțile care m-au ajutat în găsirea răspunsurilor la această întrebare este „Succesul în viață” . Brian Tracy își începe cartea astfel:

Trăim într-o perioadă a realizărilor. Niciodată nu au realizat oamenii mai multe lucruri, în domenii diferite, decât realizează în zilele noastre. Mulți oameni obțin succesul într-un ritm mai rapid, decât în orice altă perioadă din istorie. Niciodată nu au existat mai multe ocazii de a vă transforma visele în realitate, decât există astăzi.

Tot domnia sa spune : ” Stabilirea SCOPULUI este un element esențial al acestui sistem „ creeat personal. Este extrem de important să stabiliți ce reprezintă, pentru dumneavoastă SUCCESUL ! Cu alte cuvinte, ar fi de dorit să stabiliți ” Cum ar arăta viața dumneavoastră DACĂ ați putea să o transformați într-o capodoperă ? „.

Exercițiu : Alegeți un moment important, în care a fost nevoie să luați o hotărâre (nu are importanță că sunteți, sau nu, mulțumit de hotărârea luată) și imaginați-vă că acel moment reprezintă PUNCTUL  ZERO…Apoi puneți-vă următoarea întrebare : „Ținând cont de diferitele aspecte ale vieții și relațiilor personale, DACĂ ar trebui să iau această decizie AZI – știind ceea ce știu acum – CE AȘ FACE ?”

Sinceritatea este foarte importantă ! Fiți sinceri cu dumneavoastră inșivă și refuzați orice lef de compromis ! Este necesar să vă definiți IDEALUL în orice situație, inainte de a vă lăsa copleșiți de toate motivele care ar putea bloca realizarea acestuia.

Toate marile realizări, încep prin a stabili ce anume vă doriți, cu adevărat !

În accepțiunea lui Brian Tracy, există 7 componente, care caracterizează viața și realizările oamenilor de succes.

Definind succesul sau fericirea voastră, în funcție de una sau mai multe dintre aceste 7 componente, vă creeați o ȚINTĂ clară pe care puteți să o atingeți !

Modul în care DUMNEAVOASTĂ puteți să aveți o imagine clară, a unui viitor perfect, creează, de fapt, premisele pentru inițierea unui GHID personal, cu strategii și acțiuni care să vă conducă la îndeplinirea SCOPULUI.

Și acum să vedem cele 7 componente ale succesului, definite de Brian Tracy :

1. PACEA  INTERIOARĂ

2. SĂNĂTATEA ȘI  ENERGIA

3. RELAȚII  PLINE de IUBIRE

4. LIBERTATE  FINANCIARĂ

5. IDEALURI ȘI ȚELURI IMPORTANTE

6. AUTOCUNOAȘTEREA ȘI CONȘTIINȚA DE SINE

7. ÎMPLINIREA PERSONALĂ

Vă provoc la o discuție, prin comentarii personale, referitoare la cele 7 componente ale SUCCESULUI. Cum le vedeți și înțelegeți prin prisma propriului sistem de valori ? După propria părere, acest exercițiu reprezintă un act de CREEAȚIE, însoțit, din parte mea, de un feed-back pozitiv și constructiv…

Revin săptămâna viitoare cu articole separate pentru fiecare dintre cele 7 componente, în parte. Vă aștept comentariile, chiar și în anonimat ! Mi-ar face plăcere să le dezbatem împreună pentru a descoperi păreri pro și contra !

Rețineți : Nu există GREȘELI ci numai păreri personale din care fiecare dintre noi ÎNVAȚĂ!…Haide-ți să învățăm impreună !

 

4 PASI spre SUCCESUL PERSONAL

Multe dintre persoanele pe care le cunosc atribuie succesul personal, succesului în viata profesionala. Dar, oare, ce se intamplă cu viata privată ? Este o întrebare, pe care, cei mai multi oameni refuză să și-o pună…O problema reala, care nu este luata in considerare, nu este neaparat legata de cum sa obtii ceea ce-ti doresti, ci mai ales, sa continui sa doresti ceea ce ai! 

Masura succesului personal (care include și succesul profesional), NU este data de ceea ce ești (din punct de vedere social si profesional), cât ai(din punct de vedere financiar) sau ce ai realizat !
Dupa părerea mea, succesul personal se masoara prin CÂT de bine TE SIMȚI cu ceea ce ești, ceea ce ai facut și ceea ce ai …Înseamna, de asemenea, să ai încredere ca POȚI sa OBȚII ce îți dorești și să FII MOTIVAT sa faci ceea ce este necesar pentru acest lucru.

Câteva mici schimbări, dar semnificative, în felul în care gândim, pot să netezească drumul spre un succes mai mare !

Primul pas : STABILESTE-ȚI  INTENTIA ! – Sa realizezi unde te afli în acest moment și să stabilești, cu claritate, unde si cum poti sa ajungi, realizând un echilibru între succesul exterior și cel interior;

Al doilea pas: OBȚINE CE-ȚI TREBUIE ! – Să înveți cum să obții ceea ce-ți trebuie, cu adevarat. Este important, pentru a te cunoaste,  să fii sincer cu tine însuții (insății), identificandu-ți nevoile afective reale (vezi articolul ” Vitaminele iubirii”);

Al treilea pas : OBTINE CEEA CE-TI DORESTI ! – Stabilește importanța dorințelor puternice, a credințelor ferme și a sentimentelor pe care le traiești ; învata să-ți sporești puterea dorințelor, prin recunoașterea și transformarea sentimentelor si a emotiilor negative ;

Al patrulea pas : ÎNLĂTURĂ PIEDICILE DIN CALEA SUCCESULUI ! – Conștientizează cele 12 piedici obisnuite care te pot ține în loc : reproșul, depresia, neliniștea,indiferenta, pedeapsa, nehotărârea, amânarea, perfecționismul, ranchiuna, autocompatimirea, zăpăceala (confuzia) si vinovația.

Dar, mai ales, NU uitati ca diferenta dintre cei ce reusesc in viata si cei ce dau gres, este data de capacitatea fiecaruia, de a se ridica din nou, dupa o cadere !


Succesul personal este să rămâi în contact cu pacea ta interioară, cu bucuria, dragostea și încrederea !